Atenție și focus în realizarea temelor pentru acasă

De la problemă la soluții

Din motive mai mult sau mai puțin întemeiate, elevii prezentului, începând de la vârste din ce în ce mai mici, obișnuiesc să aibă cel puțin un dispozitiv în preajmă atunci când își fac temele.

Unii declară ca au nevoie să se consulte cu colegii, că au teme în echipă, că au nevoie să caute informații pe internet.

Alții declară că se simt mai focusați dacă ascultă muzică, sau că au nevoie să simtă că aparțin grupului și că se simt informați, chiar dacă doar citesc notificările și nu intervin.

Există și situații în care chiar părinții solicită să fie un telefon în preajmă, în cazul în care copilul e singur acasă, iar ei la serviciu și își doresc să fie siguri că le va răspunde.

În foarte multe situații comunicarea dintre elevi și profesori se realizează pe grupuri de whatsapp, astfel încât este nevoie de verificare constantă a notificărilor.

Odată însă ce a pus mâna pe telefon, un copil chiar nu poate să nu verifice și alte grupuri, să nu simtă tentația de a deschide un joc sau vreo rețea de socializare. Și de la intenția de a arunca doar o privire, trec rapid câteva minute bune.

Asta dacă nu cumva se declanșează vreun șir de zeci de comentarii fără sens într-un limbaj schimonosit greu de numit limba română.

Neuro-cercetătorii spun că simpla prezență a dispozitivelor în preajma creierului încă în dezvoltare și chiar și a adulților scade coeficientul de inteligență cu 10%. Persoanele cu atenție distributivă reprezintă doar câteva procente din populația planetei.

În general, creierul nu pot procesa simultan mai multe acțiuni, ci consumă energie în a face schimb rapid între taskuri, ceea ce duce la oboseală și scăderea a calității rezultatelor, prelungirea duratei de lucru, creșterea nivelului de stres, demotivare, anxietate.


Câteva sfaturi utile pentru a crește puterea de concentrare, atenția la detalii și eficiența rezolvării temelor:

1. Organizarea spațiului de studiu într-o zonă din casă cu lumină naturală și posibilitatea de a aerisi constant încăperea.
2. Organizarea biroului astfel încât să fie cât mai puțin aglomerat, de preferat în altă încăpere decât dormitorul.
3. Planificarea timpului de învățat cu împărțirea în sesiuni de 40- 50 de minute de studiu, 10- 20 de minute de pauză.
4. Îndepărtarea dispozitivelor electronice și plasarea lor în altă încăpere, cu opțiunea de a fi verificate în pauză, dacă este nevoie.
5. Acces la un dispozitiv fără rețele de socializare sau cartelă telefonică pentru situațiile în care e nevoie de căutat informații necesare rezolvării temelor.
6. Planificarea și respectarea meselor principale și a gustărilor pentru a elimina tendința de a face o pauză spontană pentru "ceva bun".
7. Pauză de relaxare după mesele principale, de preferat întins în pat (fără ecrane), sau în aer liber. 
8. Încurajarea unei rutine sănătoase în pauză: câteva exerciții de mișcare și de respirație conștientă, hidratare, mers la baie, chiar dacă nu e urgent, pregătirea hainelor pentru a doua zi.
9. Notarea în jurnal a modului în care a fost gestionat timpul alocat studiului.
10. Încheierea zilei cu focus pe ce a fost pozitiv și generator de stare de bine în ziua respectivă, cu aducerea în plan conștient că odată ce s-a terminat ziua, e timp de odihnă și de întrerupere a activității de gândire, cu intenția de a relua a doua zi.
11. Păstrarea unei rutine de seară, fără dezbaterea unor subiecte cu încărcătură cognitivă sau emoțională puternică înainte de somn.